Vanitas vanitatum et omnia vanitas (lat. „Deșertăciunea deșertăciunilor, totul e deșertăciune”) – așa începe cartea Eclesiastului, care, în întreg cuprinsul ei, nu-i decît o parafrazare a acestei păreri. Vezi explicația la litera D: Deșertăciunea… Consemnăm aici și versiunea latină, fiindcă poate fi deseori întîlnită în literatură și publicistică. „Lumea cotidiană e confruntată cu eternitatea în spiritul neiertătorului «Vanitas vanitatum»…” (Gazeta literară, nr. 584). O celebră poezie a lui Goethe, cu privire la deșertăciunea iluziilor omenești, poartă titlul: „Vanitas! vanitatum vanitas!” BIB.